Nava de protocol “Lancea” /Șalupa de comandament “Rîndunica”

Vedetele torpiloare proiectate și construite de Lürssen Werft au făcut carieră în al II-lea război mondial, fiind superioare în multe privințe navelor echivalente folosite de americani, englezi sau sovietici.

Marina Regala Româna a comandat din Germania patru vedete din clasa Lürssen înca din 1943, dar livrarea s-a facut cu întarziere din cauza comenzilor uriase ale marinei germane. Marinari români fuseseră trimiși în prealabil în Germania pentru a se instrui în folosirea lor, participând la acțiuni de luptă în Canalul Mânecii și Marea Baltică; instrucție s-a făcut și la Marea Neagră. În august 1944, cele patru vedete torpiloare românești de aflau deja pe Dunăre în drum spre țară. Evenimentele de la 23 august 1944 au blocat sosirea acestora, navele nu aveau să mai fie livrate niciodată. Marinarii români aflați la perfecționare in Germania au fost internați în lagăre de prizonieri.

Ideea unor vedete tip Lürssen pentru Marina Româna nu a fost abandonată. După război a fost construită o vedetă torpiloare bazată pe planul de forme german, dar echipată cu motoare sovietice. A fost botezată ”Lancea”. Așteptările au fost mari, însă probleme neașteptate au apărut în timpul testelor. Pupa navei se afunda foarte mult, “înaintând ca într-o vale” chiar și pe mare linistită. La reducerea vitezei, valurile se spărgeau pe puntea pupa, punând în pericol echipajul și instalatiile navei. S-a incercat rezolvarea problemei instalându-se derivoare; afundarea pupei nu s-a mai produs, dar au aparut tensiuni în corpul navei care rupeau nituri. S-a decis renunțarea la proiect. Marina Română a importat vedete torpiloare sovietice de tip 121K si 123K fabricate in in U.R.S.S.

Testarea unor modele în bazine speciale pentru viteze mari ar fi dus la identificarea din timp a problemelor și la depășirea acestora. Lipsa acestor facilitați a afectat proiectarea de nave românești și în deceniile care au urmat.

În iunie 1958, “Lancea”, era încadrată la Baza 258 Maritimă ca vedetă de salvare; anterior fusese folosita și ca navă-școală.

Vedeta “Lancea” la Mangalia în timpul festivitaților prilejuite de Ziua Marinei Militare- august 1962 (foto dr.Petre Opriș)

Vedeta “Lancea” la 1 august 1965 folosită ca navă de protocol (colectia dr. Petre Opris):

“Lancea” în timpul unei vizite prezidențiale la Constanța (1971)

Vizita pezidentiala la Constanta

“Lancea” pe canalul Dunare-Marea Neagra cu o vedetă fluvială-dragor în planul II; se pot observa modificarile semnificative ale suprastructurii (26 mai 1984):

La mijlocul deceniului opt, "Lancea" avea nevoie din nou de reparații capitale. În mod normal, nava ar fi trebuit casată și, eventual, înlocuită cu una nouă. Dar a fost ordonată păstrarea ei în serviciu din motive care nu ne sunt cunoscute. Executantul lucrării a fost Șantierului Naval Militar Mangalia. Căpitanul de rang III ing. Cornel Lepădatu a găsit o soluție interesantă: “Lancea” a fost tăiată în două la cuplul maestru. Jumatatea dinspre prova a fost eliminată și apoi reconstruită; jumătatea dinspre pupa a fost eliminată și apoi reconstruită; cele două operațiuni au fost efectuate succesiv. În acest fel, poți avea fizic o navă nouă care figurează în registre ca una veche. Aceasta metodă a fost utilizată din cauza faptului că bugetul șantierului avea sume alocate în capitole separate pentru construcții noi și pentru reparații. În acest fel au fost consumate fondurile din capitolul reparații pentru care exista aprobare. Numele navei a fost schimbat, din “Lancea” în "Rîndunica".

“Rîndunica” in prima jumatate a anilor ’90. Și-a păstrat funcția tradițională de navă de protocol, având totuși o particularitate: elicele navei se rotesc în același sens. În timpul reconstrucției din anii ’80, Șantierului Naval Militar Mangalia nu a avut pe stoc motoare contra-rotative. Din motive de optimizare a costurilor s-a renuntat la soluția comandării unui motor nou din U.R.S.S., preferându-se o rezolvare la nivelul șantierului. Axelele port-elice nu sunt montate paralel cu axa navei, ci într-un unghi calculat astfel încât să anuleze cuplul produs de elice; motoarele de propulsie sunt instalate “în baioneta” (esalon) din acelasi motiv. La bord sunt două motoare M401 și două generatoare de 38kw; sistemul de guvernare cu troțe a fost înlocuit cu unul electric care era folosit și pe vedetele clasei Shanghai II.