Pescuitorul de torpile/ dragorul maritim "Locotenent Lupu Dinescu", proiect 1370

 

Dragorul maritim 25 "Locotenent Lupu Dinescu" alături de remorcherul maritim de radă și port 103 (navy.ro):

În anul 1988, la Șantierul Naval Militar Mangalia  era finalizată construcția dragorului maritim cu numărul de bordaj 25, proiect 1370. La 30 martie 1989 se încheiau probele de omologare.

Era a II-a navă dintr-un program care urma să totalizeze un număr de opt dragoare maritime, dragorul maritim cu numărul de bordaj 24 (proiect 1073) fiind  deja în serviciu.

DM 25 prezenta o serie de modificări constructive care permiteau navei să îndeplinească și misiuni de căutare, ridicare la bord sau remorcare a torpilelor folosite în timpul antrenamentelor. ICEPRONAV Galați a adaptat proiectul 1073 adaugând două culoare de furtună până aproape de pupa. În spațiul astfel obținut au fost amplasate utilajele necesare revitalizării torpilelor, existând și o rampa specială  pentru aducerea lor la bord. În fapt, mai existase o ipoteză de construcție a unei nave recuperatoare de torpile prin modificarea proiectului unui remorcher maritim, variantă la care s-a renuntat. 

Anterior intrării în serviciu a DM 25, pentru recuperarea torpilelor era folosit un ponton de 10- 12 metri lungime, prevăzut cu un plan înclinat la pupa și cu un vinci cu care erau aduse la bord torpilele folosite în cadrul exercițiului respectiv; capacitatea sa era de patru torpile. Un S.R.S. sau un remorcher maritim asigurau aducerea și manevrarea pontonului în poligon. Stabilitatea precară a acestuia și răul comportament pe valuri expuneu echipajul la riscuri ridicate în cazul unei schimbări neașteptate a condițiilor meteo. 

Caracteristici principale (sursa navy.ro):

deplasament maxim: 800 tone

lungime x lăţime x pescaj: 60,8 x 9,54 x 2,7 metri

propulsie: 2 motoare diesel ALCO 12 R-251  și trei generatoare diesel  MB836, două elice cu cinci pale, pas fix
viteza maximă: 17 nd
echipaj: 79 

 armament:

două tunuri sovietice AK-230 cal.30 mm cu stație  de radiolocație și urmărire a țintelor  MR104 (pадиолокационная станция управления артиллерией МР-104 "Рысь" - stația radar de control a artileriei MR-104 "Linx")

două mitraliere MR4N cal.14,5 mm

instalații pentru lansarea rachetelor anti-aeriene MTU-4M pentru rachetele Strela-2M

două lansatoare anti-submarine reactive R.L.1000

două planuri inclinate amovibile pentru lansarea bombelor anti-submarine B.A.S.66

șine pentru lansarea minelor tip mina magnetica și acustică M.M.A.2 , mina MZ-26, mina marină mecanică de contact cu antene M.M.M.C.A.-1

dragă mecanică cu foarfeci tip DM-2

dragă mecanică de fund tip DMI-1

dragă electromagnetica tip DEMB

dragă dragă acustică tip DA-2 

sonar MG-79 dotat cu antenă retractabilă; scopul său era detectarea minelor  aflate în raionul de dragaj, avea un câmp de acțiune doar în prova navei, într-un unghi de 35 - 40 grade tribord- babord

instalație de vedere pe timp de noapte sovietică tip ME-5 (ночного видения МЭ-5 -Тромбон)

radiogoniometru "Automatic" 

loch electromagnetic LEM-1

sondă ultrason ECOU 77

stații radio UUS R-619 I, stație radio UUS R-678-N, R654-B 

 radare de navigatie sovietice Nayada si Krivach

Instalația PK-14 (bruiaj pasiv de radiolocație) și camera de televiziune subacvatică nu au mai fost montate. 

intrare în serviciu 03.06.1989

din august 1991 numele navei este "Locotenent Lupu Dinescu"  

Dragoarele maritime 29 (proiect 1073) și 25 (proiect 1370) în imagini alăturate pentru comparație  (sursa navy.ro):

Fotografie relevantă pentru diferențele  la nivelul suprastructurii între "Locotenent Lupu Dinescu" și celelalte trei nave ale seriei; DM 25 nu are decât două mitraliere MR4N cal.14,5 mm (navy.ro):

 

Fotografie în care se pot observă șinele pentru lansarea minelor (februarie 2021, foto navy.ro):

Deasupra comenzii se află vechea instalație sovietică de vedere pe timp de noapte ME-5; la mijlocul catargului este reflectorul IR aferent acesteia, iar pe platforma cea mai înaltă, antena stației de radiolocatie MR-104. (foto navy.ro):

Instalația de vedere pe timp de noapte ME-5; reflectorul IR aflat pe catarg era utilizat pentru iluminare, imaginea  în infra-roșu fiind preluată de un receptor aflat pe comandă și vizualizată pe un ecran catodic (foto navy.ro) :

Cele două motoare de propulsie ALCO 12 R-251 de 2430 cp sunt construite la UCM Reșița sub licență americană. Fuseseră proiectate pentru locomotive, dar au fost navalizate cu succes (foto navy.ro): 

 

Vinciul hidraulic pentru dragaj (foto navy.ro):

 

 

Pe platforma cea mai înaltă a catargului se află antena stației radar MR-104 care conduce focul tunurilor AK-230 prin intermediul unui calculator analog; se poate observa și reflectorul IR al instalației de vedere pe timp de noapte ME-5 (foto navy.ro):

 

 Tunul sovietic AK-230 cal.30 mm de la prova dragorului (foto navy.ro):

Coloana (grila) de tragere; este folosită în cazul în care stația radar MR-104 nu funcționează, iar tirul tunurilor AK-230 trebuie executat manual (foto navy.ro):

Mitraliera MR4N cal. 14,5mm (foto navy.ro):

Puntea prova în anul 2009; se observă lansatorul antisubmarin RL1000 și tunul AK-230. Pe platforma din spatele tunului ar fi trebuit să fie un sistem   MTU-4M pentru rachetele anti-aeriene Strela 2M (navy.ro):

 La bordul navei există și armament de infanterie (foto navy.ro):

 

Comanda; în prim-plan, în  dreapta imaginii se observă dispozitivul optic de vizualizare a compasului magnetic aflat pe comandă (foto navy.ro):

Cușete la bordul DM 25 (foto revista Marina Română, anul 2003):
 

 

Două macarale hidraulice sunt instalate la pupa navei, simetric, în borduri; din considerente de reducere a costurilor s-a optat pentru folosirea unor modele deja existente, folosite la echiparea autocamioanelor ROMAN (foto navy.ro):

Exercițiu de dragaj; flotoarele și drăgile sunt adăpostite în interiorul suprastructurii.În timpul misiunilor de recuperare a torpilelor, flotoarele erau debarcate (Geo Passex 2021, foto navy.ro):

 

 

La sfârșitul anilor '80,   Marina Română dispunea de numeroase nave capabile de a lansa torpile, iar ideea de a avea în dotare o nava construită special pentru recuperarea torpilelor lansate părea o soluție  bună.  În numai zece ani, numărul de vedete torpiloare a scazut dramatic, iar submarinul "Delfinul" nu a mai executat lansări. În această situatie DM 25 a fost folosit ca dragor maritim, participând la misiuni NATO în Marea Neagră și Marea Mediterană.

O fotografie veche a dragorului maritim 25; numele navei nu este înscris ceea ce ne duce la concluzia că fotografia este anterioară anului 1991 (foto colecția autorului):

Pescuitoare de torpile în alte flote:

HMS Pelikanen (A247) a intrat în serviciul marinei suedeze în anul 1963;  deplasament 137 tone, lungime x lățime x pescaj 34,5 x 5,8 x 2,1 m , viteza 13 noduri, propulsie Volvo Penta TAMD 162, echipaj 7. Nava are misiunea de a recupera torpilele și dronele subacvatice.  (sursa www.forsvarsmakten.se)

Marina poloneză a lansat în anul 1971 recuperatoarele de torpile din clasa "Kormoran",  K-8 și K-11 (poławiacz torped typu "Kormoran"). Caracteristici generale: deplasament 133 tone, lungime x lățime x pescaj 34,9 x 6,6 x 1,6 m , viteză 21 noduri, propulsie- două motoare sovietice M50 F5, autonomie 300 mile marine, un tun ZU-23-2M Wróbel

Volksmarine a folosit între anii 1971 si 1990 două pescuitoare de torpile (proiect 65.1) realizate prin adaptarea dragorului proiect 89.1, Kondor I. Deplasament maxim 360,73 tone, lungime x lățime x pescaj 51,91 x 7,13 x 2,30 m , viteză 20 nd, două motoare diesel 40DM, trei generatoare diesel (75kw si 30kw), două elice cu pas fix, autonomie 7 zile (3000 mile).

Recuperatorul de torpile sovietic proiect T368 (kатера- торпедоловы проекта Т368) a fost constuit diferite variante in perioada 1957- 1977; caracteristici: deplasament 91,40 tone, lungime x latime x pescaj 29,85 x 5,98 x 1,52 m, viteza 22 nd, autonomie cinci zile, două motoare М-50F-4, două generatoare diesel,  echipaj 15, capacitate de recuperare- 6 torpile cal. 533mm (foto airbase.ru):

Recuperatorul de torpile sovietic proiect 1388 (kатера- торпедоловы проекта 1388) a fost constuit în diferite variante în perioada 1974- 1995; caracteristici: deplasament 269 tone, lungime x lățime x pescaj 48,60 x 9,00 x 2,20 m, viteză 28 nd, autonomie cinci zile, două motoare M504B, două generatoare diesel,  echipaj 12, capacitate de recuperare- 8 torpile cal. 533mm (foto airbase.ru):

Recuperatorul de torpile rusesc proiect 1388N3T din Flota  Mării Negre (Катер-торпедолов проекта 1388Н3Т):

Imagini din timpul exercițiului Sea Breeze desfășurat în Marea Neagra în perioada 20- 24 iulie 2020  (galerie foto- navy.ro):

aprilie 2022:

Octombrie 2013:

Septembrie 2021, exercițiul  "Geopassex"(navy.ro):

Fotografii din anul 2021 (sursa navy.ro):

August 2020 (navy.ro):

Iulie 2022 (navy.ro):

Februarie 2021 (foto navy.ro):

 

Bibliografie:

Revista "Marina Română"

Fortele Navale Romane (www.navy.ro)

Comandor dr. Marian Moșneagu- "Stabilimente de construcții și reparații navale ale Marinei Militare"  (CCN, 2017)

Marian Tănase  "Marina  Militară  Română (1959- 1990). Evoluția puterii  navale  a României în perioada participării la Tratatul de la Varșovia" (Ed.Militară București 2025) 

Cam. fl.dr. Alaxandru Mîrșu, cdor. dr. Ion Custură, dr. Andreea Atanasiu Croitoru, cdor. Tiberiu Liviu Chodan- "De la divizia de mare la flotă 1896- 2011 -monografie" Ed. Centrul tehnic editorial al armatei, Bucuresști, 2011

navy.ro 

Notă:

Toate drepturile sunt rezervate. Utilizarea conținutului publicat pe site fără acordul deținătorului acestuia nu este permisă. Conținutul site-ului poate fi utilizat numai în scopuri personale și necomerciale, cu menționarea sursei acestuia.